Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai comune întrebări despre platforma GeoVeil, monitorizarea interferențelor GNSS și interpretarea datelor.

Niciun rezultat pentru această căutare.
General
Ce este GeoVeil?

GeoVeil este o platformă de monitorizare în timp real a interferențelor GNSS (GPS, Galileo, GLONASS) pentru Sistemul ROMPOS — sistemul național de poziționare prin stații CORS al României. Platforma este dezvoltată de Centrul Național de Cartografie (CNC), instituție în cadrul ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară).

Platforma colectează, analizează și vizualizează datele de interferență radio de la 83 de stații cu capabilitate de analiză spectrală (din cele 86 de stații active ale Sistemului ROMPOS), oferind detectare automată de spoofing și predicții ML pentru activitatea viitoare.

Cum funcționează GeoVeil?

Fiecare stație ROMPOS cu capabilitate de analiză spectrală transmite continuu fluxuri de date ITDETECTSTATUSA și SPECTRUMANALYSIS via TCP. GeoVeil se conectează asincron la cele 83 de stații monitorizate, parsează datele în timp real și le stochează în PostgreSQL.

Dupa fiecare inserție, un motor de analiză evaluează 7 indicatori pentru detecția spoofing-ului. Datele sunt disponibile pentru vizualizare și interogare API cu o latență de câteva secunde.

API-ul live (V2) colectează în timp real ~340.000 de evenimente/zi (date disponibile din 26 mai 2026, în creștere continuă), cu analiză spoofing pe 7 indicatori. API-ul clasic (V1) oferă arhiva istorică — 549.182 înregistrări până la sfârșitul lunii mai 2026.
Platforma este gratuită / publică?

Interfața web și API-urile de citire sunt accesibile public, fără autentificare. Datele afișate provin din Sistemul ROMPOS, infrastructură publică operată de ANCPI prin CNC.

Funcționalitățile de administrare (ștergere date, reantrenare model) sunt protejate prin parolă de dashboard.

Care este diferența dintre Modul Simplu și Avansat?

Modul Simplu afișează harta stațiilor, graficele de interferență (V1 polar + V2 timeline), statisticile sistematice, corelațiile inter-stații și datele VADASE.

Modul Avansat adaugă suplimentar:

  • Tab Amenințări — vizualizare panoramică a analizei spoofing pentru toate stațiile
  • Tab Predictor — forecast ML pe 24h cu probabilitate și predicții per bandă RF
  • Tab Spoofing în panoul stației — radar chart cu cei 7 indicatori + tabel de amenințări
  • Tab Predicție în panoul stației — gauge de probabilitate + prognoză orară
GNSS & Interferențe
Ce este o interferență GNSS?

O interferență GNSS este orice semnal radio care perturbă recepția semnalelor de poziționare satelitare (GPS, Galileo, GLONASS). Poate fi accidentală (echipamente electronice, transmițătoare TV/radio) sau intenționată (jammere, spoofer).

Efectele includ: pierderea soluției de poziționare, erori de poziție, degradarea preciziei, până la imposibilitatea recepției complete.

Utilizarea jammere-lor GNSS este ilegală în România și în UE (Regulamentul nr. 2019/945, ANCOM).
Ce sunt benzile L1, L2, L5, E1?

Sunt benzile de frecvență pe care sateliții GNSS transmit semnalele:

  • L1 (1575.42 MHz) — banda principală GPS, cea mai utilizată, inclusiv de aplicații civile (smartphone-uri, auto)
  • L2 (1227.60 MHz) — banda secundară GPS, folosită pentru corecții duble frecvență ionosferice
  • L5 (1176.45 MHz) — banda de siguranță civilă, utilizată de Galileo și GPS bloc III
  • E1 (1575.42 MHz) — banda principală Galileo, co-locată spectral cu L1 GPS

Stațiile ROMPOS monitorizează toate aceste benzi simultan, cu o lățime de bandă de analiză de până la 20 MHz per bandă.

Ce înseamnă valorile de pierdere de putere (PL, dBm)?

Pierderea de putere estimată (estimated power loss, dBm) reprezintă cât de mult afectează interferența semnalul satelitar util. Valorile sunt negative (în dBm):

  • 0 dBm — degradare minimă / neglijabilă
  • -20 la -40 dBm — interferență moderată
  • -40 la -60 dBm — interferență semnificativă, poate afecta precizia
  • < -60 dBm — interferență severă, posibil loss-of-lock

În graficul polar V1, vectorii de pierdere de putere sunt reprezentați radial — cu cât vectorul este mai lung, cu atât interferența este mai puternică.

Harta & Stații
Ce semnifică culorile markerilor de pe hartă?

Culorile reflectă activitatea de interferență din ultima oră (actualizate la 60 de secunde):

  • Roșu — interferență activă detectată în ultima oră (marker-active)
  • Verde — online, fără interferențe recente (marker-idle)
  • Gri — date indisponibile / stație offline
Culorile sunt disponibile doar cu API V2 (Live). Cu V1 Classic, toți markerii rămân gri — datele V1 nu au endpoint de date în timp real.
Câte stații monitorizează GeoVeil și unde sunt amplasate?

Sistemul ROMPOS cuprinde 86 de stații CORS active (Continuously Operating Reference Stations), distribuite pe întreg teritoriul României — aproximativ câte 2–3 stații per județ. Din acestea, 83 de stații sunt echipate cu capabilitate de analiză spectrală și sunt monitorizate de GeoVeil pentru interferențe GNSS. 74 de stații dețin licență VADASE pentru analiza deplasărilor poziționale.

Stațiile cu capabilitate de analiză spectrală sunt echipate cu receptor NovAtel OEM7 multi-constelație, multi-frecvență, capabil să monitorizeze simultan GPS, Galileo, GLONASS și BeiDou.

Ce afișează panoul unei stații când dau click pe marker?

Panoul lateral afișează până la 6 tab-uri pentru stația selectată:

  • Grafic — grafic polar V1 (distribuție orar/spectral) și/sau timeline V2 + date ultima oră
  • Statistici — statistici sistematice per bandă (V1): număr apariții, CF min/max, BW, PL
  • Corelate — evenimente corelate cu alte stații (V1 + V2 combinate)
  • VADASE — deplasări poziționale East/North/Up (74 stații cu licență, date V1)
  • Spoofing *(Avansat)* — radar chart 7 indicatori + tabel cu tipul și severitatea amenințărilor
  • Predicție *(Avansat)* — gauge probabilitate + forecast 24h per oră

Tab-urile Spoofing și Predicție sunt disponibile doar în Modul Avansat.

Care este diferența dintre API V1 și V2?

V1 Classic (app.rompos.ro/api/v1) — API-ul original, cu câmpuri în română (BandaRF, Frecv_cent_MHz, DataOra). Oferă graficul polar (distribuție orar pe un cadran de 24h), statistici sistematice, corelații și date VADASE.

V2 Live (geoveil.ro) — API-ul modern, cu câmpuri standardizate (rfpath, centfreq_mhz, datetime). Oferă timeline cronologic, date în timp real (ultima oră), analiză spoofing, analytics agregate și predicție ML.

Puteți selecta Ambele pentru a vedea graficul polar V1 și timeline V2 simultan în panoul stației.

API & Date
Am nevoie de cheie API sau autentificare?

Nu. Toate endpoint-urile de citire sunt publice și nu necesită autentificare. Puteți interoga direct din browser, cURL sau orice limbaj de programare.

curl "https://geoveil.ro/lh"
Ce format au datele returnate de API?

Toate răspunsurile sunt JSON. Datele temporale sunt ISO 8601 UTC. Frecvențele în MHz, lățimile de bandă în MHz, pierderile de putere în dBm.

Consultați pagina API Docs pentru schema completă a fiecărui endpoint.

Există un limită de request-uri (rate limiting)?

Nu există rate limiting configurat. Totuși, pentru interogări intensive (ex: toate cele 83 de stații monitorizate zi cu zi), recomandăm:

  • Un interval de minim 500ms între request-uri
  • Folosiți /analytics pentru statistici globale în loc de 83 de cereri individuale
  • Folosiți /lh pentru date recente (returnează toate stațiile dintr-o singură cerere)
Cât de departe în trecut merg datele disponibile?

Fluxul live (V2) furnizează date de interferență începând cu 26 mai 2026 — un sistem de colectare nou, de înaltă rezoluție, care adună ~340.000 de evenimente/zi și crește continuu. Pentru perspective istorice mai vechi, API-ul clasic (V1) oferă o arhivă de 549.182 înregistrări (până la sfârșitul lunii mai 2026), de la cele 83 de stații.

Arhiva live crește continuu, pe măsură ce stațiile transmit date noi.

Spoofing & Securitate
Ce este spoofing-ul GNSS?

Spoofing-ul GNSS constă în transmiterea de semnale false care imită semnalele satelitare, cu scopul de a induce un receptor GNSS să calculeze o poziție sau un timp greșit. Este mult mai sofisticat decât jamming-ul (care pur și simplu blochează semnalul).

Efecte posibile: aeronave, nave sau vehicule care ajung la destinații greșite, perturbarea infrastructurii critice care depinde de timing-ul GNSS (rețele de telecomunicații, rețele electrice).

Spoofing-ul GNSS deliberat este o infracțiune gravă în România și în UE.
Ce este meaconing-ul?

Meaconing-ul este o formă de spoofing pasiv: semnalele satelitare reale sunt recepționate, întârziate și re-emise cu o putere mai mare. Receptorul GNSS „vede" aceleași semnale, dar cu un delay artificial — ceea ce duce la erori de poziție proporționale cu întârzierea introdusă.

Este mai greu de detectat decât spoofing-ul activ, deoarece semnalele sunt autentice (nu generate artificial), dar timing-ul este alterat.

Cum funcționează motorul de detecție spoofing cu 7 indicatori?

Motorul evaluează fiecare eveniment de interferență pe 7 dimensiuni independente, calculând un scor 0–1 pentru fiecare:

  • Temporal — clustering în timp (semnalele de spoofing apar în rafale)
  • Spațial — răspândire geografică (spoofing-ul afectează mai multe stații simultan)
  • Multi-bandă — activitate simultană pe mai multe benzi RF (caracteristic spoofing-ului sofisticat)
  • PSD — densitate spectrală de putere anormală față de baseline
  • Corelație — similitudine cu evenimente detectate la alte stații în același interval
  • Tipar de frecvență — concentrare pe frecvențele GNSS exacte (vs. interferențe accidentale mai dispersate)
  • Drift temporal — variația în timp a parametrilor evenimentului

Scorul mediu ponderat determină clasificarea: spoofing_candidate, matched_spectrum, meaconing sau clean.

Cum interpretez nivelurile de încredere și severitate?

Gradul de încredere (0–1) reprezintă certitudinea clasificării: 0.9+ înseamnă că toți cei 7 indicatori sunt aliniați, 0.5 înseamnă neconcludent.

Severitatea (LOW / MEDIUM / HIGH) reflectă impactul potențial asupra operațiunilor GNSS:

  • HIGH — interferență care poate cauza pierderea soluției sau erori de poziție semnificative
  • MEDIUM — degradare sesizabilă a preciziei, dar soluție de poziționare menținută
  • LOW — impact minor, în limita toleranțelor normale de operare
Un eveniment cu grad ridicat de încredere + severitate HIGH de tip spoofing_candidate merită investigat imediat de operatorii ROMPOS.
Predictor ML
Cum funcționează predictorul ML?

GeoVeil oferă două modele de predicție, selectabile din interfața Predictor:

  • V1 — Classic (recomandat momentan): LightGBM (gradient boosting) antrenat pe arhiva istorică de 549.182 înregistrări de la cele 83 de stații. Acuratețe: ~82%, AUC-ROC: 0.91. Model matur și stabil, validat pe ani de date.
  • V2 — Live: model în reantrenare continuă pe noul set de date live de înaltă rezoluție (~340.000 evenimente/zi din 26 mai 2026). Pe măsură ce volumul de date crește, acuratețea V2 se îmbunătățește progresiv.

Ambele modele folosesc caracteristici tabulare (oră, zi, lună, coordonate, baseline al stației) plus caracteristici de tip lag (activitatea recentă a stației) pentru a prezice probabilitatea de interferență pe orele următoare.

Ce înseamnă o probabilitate de 73%?

O probabilitate de 73% înseamnă că modelul estimează că există 73% șanse ca în ora respectivă să apară cel puțin un eveniment de interferență la stația selectată, bazat pe tiparele istorice (orar, zi a săptămânii, locație, activitate anterioară).

Nu este o garanție — interferențele au și o componentă aleatoare (surse externe imprevizibile). Predictorul este util pentru planificarea măsurătorilor critice sau alertarea proactivă.

Pragul recomandat de alertare: >70% probabilitate cu severitate HIGH și grad ridicat de încredere în analiza spoofing simultană.
Cât de des se reantrenează modelul?

Modelul LightGBM se reantrenează automat la 60 de secunde după pornirea serverului. Antrenamentul durează ~30s. La finalizare, LSTM pornește automat (~5-10 minute).

Reantrenarea manuală se poate declanșa via POST /api/predict/retrain. Starea curentă a antrenamentului este vizibilă în GET /api/predict/status.

Ce model de predicție ar trebui să folosesc?

Pentru predicții fiabile în acest moment, recomandăm modelul V1 — Classic. Este antrenat pe arhiva istorică completă (549.182 înregistrări) și oferă rezultate stabile și validate.

Modelul V2 — Live este în curs de reantrenare pe noul set de date live de înaltă rezoluție și își îmbunătățește acuratețea pe măsură ce se acumulează date. Îl puteți selecta din meniul Model al Predictorului, dar până la maturizarea sa, V1 rămâne opțiunea recomandată.

ROMPOS
Ce este Sistemul ROMPOS?

ROMPOS (Romanian Positioning System) este sistemul național de stații de referință GNSS permanent instalate, operat de ANCPI prin Centrul Național de Cartografie (CNC). Oferă corecții în timp real (RTK) și post-procesate (RINEX) pentru aplicații de precizie: topografie, cadastru, construcții, geodezie.

Sistemul cuprinde 86 de stații active distribuite pe întreg teritoriul României (densitate medie ~1 stație la ~3000 km²), dintre care 83 cu capabilitate de analiză a interferențelor și 74 cu licență VADASE.

Informații oficiale: rompos.ro

Cum afectează interferențele GNSS activitatea de topografie / cadastru?

Interferențele pot degrada sau întrerupe soluția RTK (Real-Time Kinematic), reducând precizia de la centimetri la zeci de centimetri sau chiar la fix-loss complet.

GeoVeil permite topografilor să:

  • Identifice dacă o problemă de fix este cauzată de interferențe la stația de referință
  • Alege ore / zile cu interferențe minime pentru măsurători critice (folosind Predictorul)
  • Corela problemele de teren cu evenimentele din baza de date
Tehnic
Ce este „noise floor"-ul din Spectrum Analyzer?

Stațiile ROMPOS folosesc receptoare GR50 cu antene GNSS geodezice AR20 și AR25. Analiza spectrală provine din NovAtel OEM7 Interference Toolkit (ITK), care eșantionează spectrul RF în benzile GNSS (L1, L2, L5, banda-L) și raportează densitatea spectrală de putere (PSD) în dBm/Hz.

Noise floor-ul este nivelul de referință al zgomotului de fond — puterea sub care un semnal nu se mai poate distinge de zgomot. Limita fizică fundamentală este zgomotul termic, −174 dBm/Hz (kT la 290 K). După amplificarea din antena activă (LNA) și lanțul RF al receptorului (~30 dB câștig pe L1), noise floor-ul efectiv afișat de analizor se situează în jurul valorii de −144 dBm/Hz.

ITK compară spectrul recepționat cu o referință fără interferențe calibrată la pornirea receptorului; orice ridicare semnificativă peste noise floor este marcată drept posibil eveniment de interferență.

În datele live GeoVeil, evenimentele slabe detectate apar chiar deasupra noise floor-ului (~−145 dBm/Hz), evenimentele tipice în jur de −135 dBm/Hz, iar bruiajele puternice urcă până la ~−92 dBm/Hz. Cu cât PSD este mai mare (mai aproape de 0), cu atât interferența este mai puternică.

Referință tehnică: NovAtel OEM7 Interference Toolkit.

Ce tehnologii folosește GeoVeil?
  • Backend: Flask + asyncio (Python), Gunicorn, PostgreSQL (~340.000 evenimente/zi, în creștere)
  • ML: LightGBM, PyTorch LSTM, scikit-learn (CV, calibration, ROC)
  • Frontend: Vanilla JS + Plotly.js + Leaflet.js (fără framework UI)
  • Proxy: Caddy (HTTPS automat, reverse proxy)
  • Infra: Docker Compose, Ubuntu Server
Este interfața optimizată pentru mobil?

Da. Interfața este mobile-first: pe ecrane sub 768px, panoul stației apare ca un bottom sheet (se extinde de jos în sus), meniul de navigare devine hamburger, iar controalele de hartă sunt compactate.

Graficele Plotly.js sunt responsive (se redimensionează automat). Harta Leaflet funcționează complet pe touchscreen.

Cum raportez o problemă sau eroare?

Utilizați formularul de contact sau scrieți direct la hi@geoveil.ro cu descrierea problemei, URL-ul exact, și, dacă este posibil, un screenshot.

Pentru probleme de API, includeți și request-ul cURL care reproduce problema.